Introducere / Generalitati

Depresia, una din cele mai frecvente boli psihice, afecteaza la nivel global peste 300 de milioane de oameni, fiind pe primul loc in topul cauzelor de incapacitate de indeplinire adecvata a activitatilor sociale si profesionale in viata de zi cu zi, conform celor mai recente studii realizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

In forma severa, depresia poate conduce la suicid, aceasta inregistrand o rata de aproape 800.000 de cazuri anual la nivel mondial. In ciuda impactului major pe care il poate avea asupra persoanelor afectate, desi exista numeroase optiuni terapeutice, mai putin de jumatate ajung sa urmeze un tratament, cauzele fiind de cele mai multe ori informarea insuficienta sau chiar mai rau – dezinformarea, pe fondul unei stigme nejustificate, propagata din secolele trecute pana in prezent, despre care vom discuta insa mai pe larg intr-un alt articol.

Ce este depresia?

Probabil ati auzit in jurul vostru de mai multe ori persoane afirmand ca „sunt deprimat” sau „am o depresie”, insa ce inseamna de fapt depresia si care este granita dintre tristete sau suparari inerente vietii de zi cu zi si ceea ce numim in sens clinic depresie?

In primul rand, va invit sa parcurgem impreuna criteriile de diagnostic pentru un episod depresiv major, conform Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale editia a 5-a, publicat sub egida Asociaţiei Americane de Psihiatrie:

A. Cinci (sau mai multe) din urmatoarele simptome au fost prezente pe parcursul aceleiasi perioade de doua saptamani si reprezinta o modificare fata de nivelul de functionare anterior; cel putin unul din simptome este fie (1) dispozitie depresiva, fie (2) pierderea interesului si placerii.
Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape zilnic, fie raportata subiectiv de individ, fie observata de anturaj
Diminuarea marcata a interesului si placerii pentru toate sau aproape toate activitatile, cea mai mare parte a zilei, aproapezilnic, fie raportata subiectiv de individ, fie observata de anturaj
Scadere semnificativa in greutate sau crestere in greutate, ori scaderea sau cresterea apetitului
Insomnie sau hipersomnie
Agitatie sau lentoare psihomotorie
Astenie sau pierderea energiei aproape zilnic
Sentimente de inutilitate sau vinovatie exagerata sau inadecvata
Capacitate diminuata de a gandi sau de a se concentra sau indecizie
Ganduri recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta fara un plan clar sau tentativa de suicid ori planificarea unui suicid

B. Simptomele cauzeaza disconfort semnificativ clinic sau deficit in domeniile social, profesional si in alte arii importante de functionare

C. Episodul nu poate fi atribuit efectelor fiziologice ale unei substante sau altei afectiuni medicale

Dupa cum observati, este delimitat un cadru specific pentru ceea ce numim depresie clinica, insa aceste criterii nu trebuie confundate cu o formula matematica pe care o aplici si vei ajunge mereu la rezultatul corect indiferent de conditiile in care o aplici. Psihiatria moderna este mai mult decat atat, tinand cont in evaluarea unui pacient si implicit a trairilor sale din prezent si de o serie de factori cum ar fi – istoricul personal si familial, evenimente psihotraumatice, context socio-profesional, trasaturi de personalitate, acestea fiind doar cateva exemple.

Astfel, pentru infirmarea sau confirmarea unui diagnostic de depresie, medicul psihiatru va tine cont de o serie de informatii legate atat de trecutul, cat si de prezentul pacientului, constatari subiective (ale pacientului) si obiective, semne si simptome, intensitate si durata,precum si de context, si doar avand aceste informatii se poate raporta corect la criteriile de diagnostic, evitand sub/supra diagnosticarea afectiunii, lucru care ar putea avea consecinte insemnate sau chiar dramatice.

Astfel, diagnosticul de depresie inseamna mai mult decat aplicarea unei formule, bifarea unei liste de criterii, mult mai mult decat a fi doar trist sau suparat, implicand abilitatea medicului psihiatru de a colecta, organiza, structura si interpreta o serie de informatii intr-un mod obiectiv.

Tratamentul in depresie

In functie de tipul, cauza si intensitatea depresiei, optiunile terapeutice variaza larg de la masuri psihosociale (psihoterapie si/sau neutralizarea factorilor precipitanti acuti sau cronici), tratament medicamentos de scurta sau lunga durata in functie de caz, pana la internarea temporara intr-o unitate medicala specializata pentru a limita riscurile vitale iminente si a stabili tratamentul medicamentos eficient intr-un timp mai scurt, intr-un mediu ce ofera o protectie adecvata, in cazul pacientilor cu depresie severa care necesita monitorizare si suport net superioare celor din ambulator.

Datorita complexitatii tratamentului in depresie, precum si datorita liniiilor fine care delimiteaza necesitatea diferitelor abordari terapeutice, vom discuta mai pe larg acest subiect intr-un articol separat.